“… aurora este mai misterioasa,mai indicibila decat soarele insusi”

0

ianuarie 2, 2016 by Teodoru Ghiondea

“După simbolismul acesta [-n.n.: un anumit aspect] aurora este mai misterioasă, mai indicibilă decât soarele însuşi; motivul e că însumează ca istm între zi şi noapte şi soarele de zi şi soarele de la miezul nopţii, căruia Soarele de zi, în toată splendoarea lui, nu-i este decât un substitut. Lucru interesant şi bizar. Aurora, simbol mai transcendent decât Noaptea; mai transcendent nu, dar mai cuprinzător. Noaptea este Non-Fiinţa, Ziua e Fiinţa. Aurora sau Crepusculul (Luceafărul de Zi şi Luceafărul de Noapte) le au pe amândouă, e SADASAT. “Hyperion ce din genuni, Răsai c-o-ntreagă lume”. - Vasile Lovinescu, “Însemnări iniţiatice”, 3 ianuarie 1965.
Un prim detaliu: deoarece Noaptea este NON-FIINŢA iar Ziua este FIINŢA, prima rugăciune , înainte de apariţia Aurorei se face cu voce tare, ca şi cele de asfinţit şi de noapte, iar cele două din timpul zilei se fac în “tăcere”: în perioada lipsei de lumină care simbolizează non-manifestarea, manifestarea, complementar este simbolizată de vocea celui care se roagă, iar în în perioada de lumină, care simbolizează manifestarea, rugăciunile se fac “în tăcere”, reprezentând non-manifestarea, prin complementaritate.
Aurora şi Crepusculul (Asfinţitul) sunt cele două aspecte diurne – diurn şi nocturn – al “barzakhului” (Intervalului, Pauzei, Sandhya, etc); ambele sunt PORŢI între NON-MANIFESTARE şi MANIFESTARE în doctrina simbolului. Barzakhul este Istm şi Poartă, care desparte şi uneşte ceea ce este “fondus mais pas confondus”; alternanţa este o legănare ritmică suavă care structurează şi destructurează, crează şi nimiceşte clipă de clipă fiinţa (un alt aspect al “înnoirii creaţiei în fiecare Clipă”- خلق جديد - KHALQ JADÎD). De aceea “totul este barzakh” ….. Până la urmă şi Dumnezeu – în virtutea fiinţării Sale calitative – este un BARZAKH, deoarece numai PRINCIPIUL ABSOLUT , INDICIBILUL INDETERMINATUL, este “fără asociat, căci un altul-decât-El-nu-poate-fi”.
Lumina aurorală este indescriptibilă, este “un act fără cauză”, este “în sine” absenţa de întuneric şi absenţa de izvor al luminii (căci soarele nu a apărut); asfinţitul este absenţa soarelui care tocmai a apus şi absenţa “asimţită” a Nopţii …… şi nu putem să nu amintim preeminenţa NOPŢII: simbol al NON-MANIFESTĂRII, cuprinzătoare, şi ea precum Clipa, de “veşnicii”. – Asocierea Femeii cu Noaptea este fascinantă: Noaptea, ca Poartă spre veşnicie, poartă în ea, cuprinde aceleaşi taine fremătătoare, care înfiorează şi deschid ale “haosului văi, jur împrejur de sine”. Avem şi binecunoscutul personaj feminin LAYLA – iubita “siderală” a lui Majnun.
Asfinţitul este o lacrimă a lui Dumnezeu în inima Lumii; este o mângâiere de o suavitate fără seamăn a LUBB-ului nostru; Aurora este un surâs al lui Dumnezeu pe Faţa strălucitoare a Lumii. Şi surâsul şi mângâierea sunt “matrice” şi aspecte ale BARZAKHULUI.
AMIN!


0 comments »

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

* Copy This Password *

* Type Or Paste Password Here *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>